AGORA LITERARA

Mihai LEONTE · Trimis: 03/09/2008 14:12 Titlul subiectului:

ANOTIMPUL TREI

Te văd câmpie dezgolită,
De frumuseţea plinei veri,
Apare toamna ruginită,
Natura luptă-te şi speri.

Totul curge în liniştit destin,
Vor veni şi lacrimile din nori,
Trimise de Creatorul Divin,
Omagiu plecatelor flori.

În locul nuanței verde de smarald,
Toamnă ne aduci aur şi argint,
Acum timpul nu e tocmai cald,
E bogăţie pe acest Pământ.

Toamnă tu eşti anotimpul trei,
Într-un clasament neoficial,
Chiar dacă tu, nu asta vrei,
Ne aduci iar momentul glacial.

[url=http://www.99poze.ro/p/204bb1bd85d9e80959a054eaf0b17b8f.jpg] Cenaclu...

[/url]
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
---
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/

Mihai LEONTE · Trimis: 07/11/2008 06:58 Titlul subiectului:

A MAI PLECAT

A mai plecat o vară plictisită,
Plină de ploi şi inundaţii,
Lăsând o ţară pustiită,
Cum nu au mai văzut Carpaţii.

A rămas grădina răvăşită,
Plină de frunze la...pământ,
A mai plecat o vară plictisită,
Şi numeroase lucruri nu mai sunt!
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
---
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/

Mihai LEONTE · Trimis: 16/11/2008 21:40 Titlul subiectului:

CER SENIN

Cer albastru, cer senin,
În faţa ta am să mă-nchin.
Căci ăsta e la meu destin,
De la Creatorul cel Divin.

Oare cum te pot cânta,
Să se audă şi în viitor?
Voi putea uita privirea ta?
Cu ochi blând şi iubitor.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
---
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/

Mihai LEONTE · Trimis: 16/11/2008 21:40 Titlul subiectului:

CER SENIN

Am adunat tolbe de nori,
Să-ţi fie cerul mai senin.
Dintr-un cer întunecat,
A devenit unul înstelat.

Am să alung toţi norii,
Pe unde zboară cocorii,
Să ai cerul tot senin,
Un suflet de iubire plin.

Cer albastru, cer senin,
În faţa ta am să mă-nchin.
Căci ăsta e la meu destin,
De la Creatorul cel Divin.

Oare cum te pot cânta,
Să se audă şi în viitor?
Nu voi uita privirea ta,
Cu ochi blând şi iubitor.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
---
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/

monicamarco · Trimis: 15/02/2009 15:32 Titlul subiectului:

Toamnă Târzie

Plouă afară
Şi frunzele cad
Vântul vuieşte
Şi păsări spre cuib
Se retrag
Bătrânul prea slab
Priveşte nepotul din prag
O tânără mamă
L-atinge cu drag
La gâtu-i zăreşte bunicul şirag…
Şi-un dor amar
Îl cuprinde de-odat’
‘plecată-i soția ce-am iubit-o mereu’
şi valuri toate se sparg
în sufletul său bătrân şi pribeag.
Şoapte de copil
Mai târziu îl distrag
Rămâne tăcut
Şi priveşte spre Lună din prag
Plouă afară
Şi frunzele cad…

Sper sa-mi spuneti ce parere aveti despre acest poem, cu toata sinceritatea.