 |
AGORA LITERARA Pagina de prezentare a Ligii Scriitorilor din Romania
|
| Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
| Autor |
Mesaj |
simina

Data inscrierii: 29/Sep/2008 Mesaje: 9 Localitate: SUCEAVA
|
Trimis: 25/05/2010 00:02 Titlul subiectului: CÂNTECUL CODRILOR |
|
|
CÂNTECUL CODRILOR
Licar linistit de ape
Caprioare vin s-adape
Fluturi roi alearga-n floare
Zburand vesel pe carare.
Cer senin parca despica
Frematand pe-o ramurica
Canta o privighetoare
Doina sa nemuritoare.
Numai codrul simte iara
Taina viselor de-o vara
Ce se nasc aici si mor
Cu-al sau fosnet plin de dor.
Codrule tu-mi stii durerea
Linistea mi-e mangaierea
De pe-a tale ramuri multe
Frunza poate sa m-asculte
Tu din frunze-mi faci carare
Plangand ramul in visare
Nimeni rana sa nu-mi stie
Ploua vara-n frunza vie.
Codrule cu ramuri multe
Cine sta sa te asculte
Cum iti freamata durerea
Cand in frunze-ti lasi tacerea?
Simina Silvia Scladan _________________ http://relaxare.wordpress.com/
"Viata trebuie traita asa cum este pentru ca ni s-a dat fara sa o cerem si ni se va lua fara sa fim intrebati." |
|
| Sus |
|
 |
simina

Data inscrierii: 29/Sep/2008 Mesaje: 9 Localitate: SUCEAVA
|
Trimis: 25/05/2010 00:05 Titlul subiectului: |
|
|
Omul alb
(poezie inspirată din trezirea mea spirituală)
Căutam omul alb cu privirea de stâncă,
Acel punct de lumină adâncă
Nu o aflasem, el nu se născuse încă.
Găseam în schimb oameni coloraţi
La tot pasul, în tot ceasul,
În faţă, în spate, prin lume umblaţi.
Nu îi chemam să-mi schimbe aura,
Dar ei mi se iveau în viaţă
Cu nimburi diafane, ca şi spuma,
Roşii-movulii-galbene-albastre,
Curcubeie ce caută să-ţi şteargă urma,
Întâmplări cu ochi şi trup din vieţile noastre.
El m-a descoperit venind de departe,
Cu ochiul atent, m-a citit ca pe-o carte,
Eram înconjurată de culori moarte,
De oboseală şi de fascicule sparte.
Se născuse în timp ce eu îmbătrâneam
Orbită de furia curcubeului ce-l premăream.
Suferinţa
De suferi şi mulțimea îţi pare,
Că milă de tine nu are,
Tocmai atunci fii mai tare,
Înarmat cu multă răbdare.
Suferinţa înalţa gândirea,
Ea spală păcate o mie
Şi sufletu-şi simte menirea,
În marea sa mărinimie.
Iar când renaşti după durere,
Şi-ţi cauţi din nou început,
Simţi viaţa cum îţi dă putere,
Sperând în clipa de debut.
Şi iar porneşti pe calea vieţii,
Mereu o iei de la-nceput,
Acum călit făr’ de emoţii
O modernă viaţă-i la debut.
Ridică-ţi ochii
Spui că viaţa-i doar durere
Şi e umplută de venin,
Că iubirea-i trecătoare
Şi te-alintă doar puţin.
Şi apoi vezi cum soarta-ţi crudă,
Parcă te-a schimbat puţin,
Şi dai vina pe aproape,
Pentru al tău desculţ destin.
Iar de viaţa ţi-e amară,
Şi te ameţesti putin,
Vin la tine în bătătură,
Să te-nveselesc c-un spin.
Dar mai bine lăsăm teama,
Lăsăm cupa cu venin
Şi ne rezolvăm dilema,
Tot puţin cate puţin.
Azi un pic de fantezie,
Mâine parcă-i mai frumos,
Lăsăm clipa să ne-adie,
Peste viaţă, drăgăstos.
Hai…, sus, ridică-ţi ochii,
Cerul e din nou senin,
A venit iar primăvara,
Peste suflet şi destin. _________________ http://relaxare.wordpress.com/
"Viata trebuie traita asa cum este pentru ca ni s-a dat fara sa o cerem si ni se va lua fara sa fim intrebati." |
|
| Sus |
|
 |
simina

Data inscrierii: 29/Sep/2008 Mesaje: 9 Localitate: SUCEAVA
|
Trimis: 25/05/2010 00:06 Titlul subiectului: |
|
|
Codrii copilăriei
E ziuă iar şi tu-mi aduci lumină,
Îmi dai în dar cadouri din natură,
Ce-mi lumineaza cald a mea aură,
Să am viaţa mai calmă şi mai pură.
Câte păduri de brad am colindat,
S-adun ciuperci şi fragi şi mure,
Şi câte flori albastre-am adunat,
Trimise-n dar de blânda mea pădure.
Mă-ntorc la tine ca să mă încarc,
Cu energie din copaci o mie,
Cu drag de viaţă, eu remarc,
Mirosul crud de iasomie.
Totu-i joc
Hai să ne jucăm afară,
Cum făceam odinioară
S-alergăm în primăvară,
Să culegem flori pe seară.
Numai cerul să ne ştie,
Când desculţi călcăm petale,
Să-ţi prind flori la pălărie,
Tu să îmi dărui cristale.
La lumina lor să crească,
Chipul frumuseţii tale,
Iar iubirea să renască,
Sub atingeri dulci florale.
Şi când noaptea se-adânceşte,
Luna să ne-adăpostească,
S-auzim iarba cum creşte,
Roua să ne răcorească.
Viaţă
VIAŢĂ, VIE, VIIND…
Vuind în inima mea,
Albindu-mi tâmplele
Şi chemând iubirile.
Adună-mi clipele,
Creează-mi speranţele,
Alintă-mi misterele
Şi iartă-mi greşelile.
Alege-mi menirea
Şi lasă-mi iubirea,
Să am tinereţea
Şi-n suflet blândeţea. _________________ http://relaxare.wordpress.com/
"Viata trebuie traita asa cum este pentru ca ni s-a dat fara sa o cerem si ni se va lua fara sa fim intrebati." |
|
| Sus |
|
 |
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
|
Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group Fa-ti si tu propriul forum GRATUIT, pe www.myforum.ro
|