AGORA LITERARA

Mihai LEONTE

AMINTIRI DESPRE MINE…

( Autobiografie )

Mă numesc LEONTE MIHAI, născut la data de 19 ianuarie 1941, în comuna Buneşti, judeţul Suceava, din părinţii Vasile şi Elena-Jăniţa LEONTE, născută CONDURACHE.
Primele 4 clase elementare le-am urmat în satul natal, clasele 5 şi 6 în centrul de comună BUNEŞTI, iar clasa a 7-a am absolvit-o la cursurile fără frecvenţă în 1961 la Zlatna.
Între 1957 şi 1961 am urmat cursurile Şcolii Profesionale de Mineri Zlatna, regiunea HUNEDOARA.
De la 1 iulie 1961 până la 18 august 1962 am confecționat ca muncitor miner la I.M.Ghe. Doja ZLATNA. Din noiembrie 1962 am lucrat ca miner la E.M. BAIA de ARIEŞ, regiunea CLUJ. În perioada 1963-1966 am urmat cursurile Liceului Seral Baia de Arieş, însă semestrul II al clasei a X-a l-am absolvit la Liceul Seral Valea Călugărească. Liceul l-am absolvit cu diploma de bacalaureat în 1972 la Liceul Real Moldova Nouă, secţia Serală.
Din noiembrie 1966 am lucrat la I.M. Moldova Inedită ca miner până în 15 septembrie 1968 îndată ce am fost selecţionat pentru şcoala de maiştri pe care am urmat-o şi am absolvit-o în iunie 1969.
De la 1 iulie 1969 am lucrat ca maistru miner subteran până la 1 septembrie 1980 când am fost promovat maistru principal subteran. Toată această perioadă, până la 1 mai 1990 când m-am pensionat, am lucrat numai în cadrul I.M. Moldova Nouă.
În anul 1967 m-am căsătorit cu Ana Martinovici cu care am doi copii:
Leonte Marius Dan născut la 2 aprilie 1968, actualmente mecanic miner subteran, căsătorit, şi are un copil.
Leonte Amelia Elena născută la 11 mai 1969, actualmente cetatean al S.U.A., şi lucrează la Spitalul Municipal HARTFORD din Connecticut, fiind şi studentă la o facultate de management.
Pe tot parcursul activităţii din producţie am fost colaborator al Sindicatului Miner, fiind organizator de grupă permanent şi sporadic în conducerea superioară. Am făcut parte în permanenţă din conducere C.A.R. din întreprindere, fiind o perioadă şi vicepreşedinte.
În permanenţă, am continuat unele activităţi extraprofesionale ca: 1963-1965 am frecventat Cenaclul Literar „PAVEL DAN” Turda, unde am debutat cu poezia „Artist în minerit” în ziarul „Turda Nouă”.
Din 1976 am devenit membru al Asociaţiei Filateliştilor din România, unde am avut diverse funcţii de conducere, fiind evidenţiat cu Diploma cu rang de Medalie de Argint de înspre asociaţie.
În perioada 1978-1982 am jucat şah prin corespondenţă la diferite turnee interne printre care şi Cupa României.
După ieşirea la pensie în 1990, considerând că e necesar ca bătrânii să-şi poată apăra drepturile, am iniţiat înfiinţarea Asociaţiei Pensionarilor „Clisura Dunării” şi apoi la fondarea Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă. Cele două organizaţii au fuzionat în ianuarie 1993 având o conducere unică, al cărei preşedinte am fost ales iniţial, şi reales până în prezent.
În 1994 cu ambele organizaţii am aderat la Uniunea Generală a Pensionarilor din România, fiind ales în Consiliul Naţional în 1994 şi reales în 1998.
La alegerile locale din 1992, am fost ales consilier independent al oraşului Moldova Nouă, şi apoi consilier judeţean pentru judeţul Caraş-Severin. Actualmente nu fac parte din nici un partid politic. Sunt penis al Alianţei pentru Pace din România filiala Caraş-Severin. Colaborator al Asociaţiei Pro-Democraţia Club Reşiţa. Mai sunt membru al Asociaţiei Amatorilor de Ştiinţă şi Cultură Bucureşti, unde este preşedinte profesorul Claudiu Vodă, recunoscut autor de lucrări ştiinţifice pentru tineret.
Ca hobby, am fost şi sunt fotograf amator, iniţiind şi organizând din 1998 la Moldova Abia apărută Expoziţia Fotografică „Bătrânii noştri” care are loc în fiecare an la 1 octombrie cu prilejul Zilei Internaţionale a Tipilor Vârstnice.
Am reuşit să-mi tipăresc creaţiile începând cu anul 1999 astfel;
• 1999 - a apărut placheta ,,Alb negru’’ (volum de poezii)
• 2000 - a apărut placheta ,,Nostalgii’’ (volum de poezii)
• 2001 - a apărut placheta ,,Valenţe medii’’ (volum de poezii)
• 2001 - a apărut placheta ,,Reverii adverse’’ (volum de poezii)
• 2002 - a apărut volumul ,,Meditaţii admise’’
• 2004 - a apărut volumul ,,Apogeul metaforic’’
• 2006 - a apărut volumul ,,Agate magice’’
• 2006 – a iniţiat apariţia volumului antologic al poeţilor de pe NET; Spiralele vieţii
• 2007 – a iniţiat apariţia volumului antologic al poeţilor de pe NET; Drumurile vieţii
* 2008 – selecţionat în volumul antologic; Freamăt de dor la Editura 3D.
În 08 august 2002, Consiliul Local al comunei Buneşti, judeţul Suceava mi-a acordat titlul de „Cetăţean de onoare” a acestei comune.
Am avut diverse colaborări, începând din 1994, la ziarul „TIMPUL” din Reşiţa, în apărarea intereselor şi drepturilor pensionarilor, ca şi a tuturor inșilor defavorizate. De asemenea colaborez şi la postul de radio Timişoara, cu realizatorii emisiunii „Vârsta a Treia”.
Am colaborat şi la ziarul „POŞTAŞUL” cât şi la alte publicaţii.

*
ANNA.

Numele tău
E peste tot,
Este ALFA,
Dar Şi OMEGA,
Doar eşti ANNA.
*
TE IUBESC.

Nu mă condamna,
TE IUBESC,
Din totdeauna
şi mereu
De la început,
Până la final.
Este firesc
şi nu banal.
*

Salbe de cuvinte

Soţie mele Anna LEONTE

Ce să-ţi ofer? Ceva anume?
Ţie, mai deosebită-n lume.

Tu mi-ai adus din de departe,
Nepreţuite două diamante.

Îţi dăruiesc doar salbe de cuvinte,
Cum cred eu, mai bine potrivite.

Tu îmi zâmbeşti ca şi altădată,
Cum o făceai când erai fată.

Îmi spui şi astăzi cu tandreţe,
Că ne simţim ca-n tinereţe.

Moldova Veche 24 noiembrie 2005

*
VEŞNIC VISĂTOR

Iată-mă, în curgerea de timp,
Merg încet, nu mă grăbesc,
Printre stele chiar mă plimb,
Viaţa cu iubire-mi împletesc.

Mă lupt şi azi pentru idealuri,
Voi persistă veşnic visător,
Trec prin ale vieţii valuri,
Să fiu mereu învingător.

Nu am motive ca să plâng,
De la viaţă totul am luat,
În continuare zile strâng,
Să clădesc din ele un palat.

Când va veni Ziua Plecării,
Acolo, undeva în Infinit,
Mă voi supune Închinării,
Ca fiind Ultimul Venit.
***
Iată-mă, iubiţi amici,
Vin acuma, din departe,
Ca să fiu cu voi aici,
Pe treapta şaizecişişapte!

*

Viaţă sculptată în cuvinte

În cuvinte îmi sculptez viaţa,
Va dăinui mai mult ca-n piatră,
Renasc din cenuşă dimineaţa,
Cu inima tânără ca şi altădată.

Roţile îmi scârţâie pe osii vechi,
Cu nimic nu le mai pot unge,
La faruri mi-am pus perechi,
Lumina să-mi poată ajunge.

Capul pe umeri, un rudimentar bostan,
Norocul lui că mai gândeşte,
Că va mai trece încă un an,
Şi zidul nu se prăbuşeşte.

*
STABILITATE

Mă joc. Cuvinte indirecte
Arunc oricui. În serios, în glumă
Purtarea mea n-o ştiu de bună
Nici versurile cum sună,
Concrete.

M-astâmpăr. Oare, crezi?
Că jocul ăsta-l voi sfârşi
Şi că-ndrăgostit n-aş fi
De tine poţi s-o ştii
Şi poţi să crezi.

N-am terminat. Abia încep
Să simt pulsaţia vieţii,
Să măsor seninul dimineţii,
În înflorirea tinereţii
Dar nu pricep.

De ce tu rămâi mai gânditoare
Privind în ochii mei adânc?
Vezi lacrimi, dar nu plâng.
Şi de mă clatin când şi când
Sunt în picioare.

Câmpeni 1965

*

Mergem în...vacanţă!

URĂRI ANTICIPATE

Când ceasul va bate aspru-n noapte
Trezind spirite, prelungind clipe,
Ascultă văzduhul, ale lui şoapte
Încunună-te toată-n tulipe,

Vei fi frumoasă cu roşu carmin,
Înfăşurată în astfel de culoare,
Chipul îţi va fi şi mai senin,
Luând valenţe mult superioare.

Când în mari saloane de baluri
Se va aşterne supremă tăcerea,
Mă voi plimba sub a norilor voaluri
Aşteptând a noului an Învierea.

Îmbătat de aerul de sărbătoare
Care va pluti în jurul meu,
Voi aştepta în ziua următoare
Să apară chipul drag al tău.

23 Decembrie 1965
Baia de Arieş
*
MILENIUL TREI

Au trecut milenii excluzând număr,
Evidenţe clare nu există
Pământul este veşnic tânăr
La toate relele încă rezistă.

Ce a fost, noi am văzut
Luptându-ne cu greul şi viaţa
Astfel anii au trecut
Precum roua dimineaţa

Privind în urmă vechi istorii
Treci prin gând evenimente
Bune, rele sunt memorii
Desigur nu ne sunt indiferente.

Aşteptăm mileniul trei
Îl vedem pe scenă virtual,
Încă nu-i găsim temei
Dar sigur el va deveni real.

31 decembrie 2000
Moldova Veche
*
FANTEZIE ?

Din îndepărtate ţinuturi siderale
Ba nu, naturale peisaje pământeşti
Spre mine cu gânduri ireale
Mi se pare tu pluteşti.

Şi nu ştiu care din amândoi
Dorinţa vrea să-şi scoată la iveală
În prezent sau mai apoi
Să nu fie cuprins de îndoială.

Spre mine te poţi îndrepta
Dar calea-i plină de hârtoape
În inimă când ai vreun dor
Oricând eu îţi voi fi aproape.

N-aş vrea să-mi pierd temperamentul
Să cad în mlaştini să mă scufund
Vreau să merg în pas cu prezentul
La infinit, ba chiar mai mult.

1964

*
UNDE-I LINIŞTEA?

acrostih

Linişte nu am de când
Eşti prezentă-n viaţa mea,
Oare te voi păstra aşa în gând
Nu te voi uita cândva?

Tu mă-nsoţeşti oriunde
Eternă, unde sunt şi eu,
Mireasmă dulce, fascinante unde
Intimitate blândă eşti mereu.

Hoinar gândul nu mai umblă
Ascuns ca altă dată, nu ştiu cui,
Inima mi-e iarăşi plină
De limpezimea ochilor căprui.

*
DOAR TU ŞTII!

Doar tu ştii ca să desfaci
Misterul tainic al iubirii,
De aceea, sincer, îmi şi placi
Aşa cum îţi plac ţie trandafirii.

Din îmbrăţişarea ta nu vreau să scap
E prea fierbinte şi plăcută,
Vreau să iau viaţa de la cap
Pe o nouă cale, nebătută.

Sărutul tău să-mi fie leac
Ca bolile să nu m-atingă,
Dar ce magie să mai fac
Iubirea mea să nu se stingă?

Mergând prin viaţă în acelaşi pas
Prin dragoste să fim uniţi,
De-a lungul anilor ce ne-au rămas
Să fim mereu nedespărţiţi.
*

ÎŢI SIMT LIPSA . . .

Îţi simt lipsa scumpă fiinţă
Te caut cu gândul în jur,
În aerul de munte, pur
Pe vârfuri de brazi îţi jur
CREDINŢĂ.

Nu-ţi cer nimic înalt
Dar ce-aş putea să-ţi cer?
Văd printre nori un petic de cer.
Lumina vine, o prefer
NU ÎN NEANT.

Dăruieşte-mi din inima ta
O parte oricât de restrânsă,
Nu vreau să fii cu faţa plânsă
Pe faţa-ţi să o văd răsfrântă
FERICIREA

1965

*
IZVORUL NESECAT

Din nesecatul tău izvor
Am băut şi eu o cupă plină,
Astfel ca orice muritor
Am constatat că eşti divină.

Setea nu mi-am potolit
Chiar numai cu o cupă mare,
Aş vrea izvorul infinit
Să-l am şi în continuare.

Tu îmi dai doar câte o picătură
Rămânând astfel tot însetat,
Lasă-mă să beau încă o măsură
Din nectarul vieţii fermecat.

Apoi întâmplă-se indiferent ce minune
Dacă se mai poate întâmpla,
Aş vrea să plec din astă lume
În suflet cu iubirea ta.

Câmpia Turzii
19 ianuarie 1965
*
M-AM PIERDUT!

În adâncimea ochilor căprui
M-am pierdut ca într-un ocean,
Că mă iubeşti ai vrut să-mi spui
Când eu la mine te chemam.

Nimic tu nu m-ai întrebat
Mi-ai vorbit pe un ton direct,
Nici un cuvânt n-ai calculat
Doar m-ai strâns la piept.

Atunci a izbucnit în mine
Ce niciodată n-am visat,
O rază, din zările senine
Fără să vreau m-am tulburat

M-am trezit curând la realitate
Cu gândul la nevinovata sărutare,
Nu mai ştiu în care calitate
Ţi-am trimis prima scrisoare.

Câmpia Turzii Ianuarie 1965
*
URSITA

Unde ai fost până azi Ursitoare
Să-mi spui că mai am de trăit?
Că voi găsi în lume o floare
De care voi fi îndrăgostit.

M-am rugat de voi Sânziene
Să-mi arătaţi izvorul iubirii,
Cât încă mai este vreme
Şi nu s-au ofilit trandafirii.

Prin nopţi visuri plimbam
Printre stele ce în roşu ard,
Dar dimineaţa mă trezeam
Sub al realităţii dur stindard.

Totuşi iată, ca prin minune
Te-ai arătat la mine Ursită,
Aducându-mi din larga lume
Sufletului meu, fata iubită.

Moldova Nouă
Aprilie 1967
*
SPRE INFINIT

Orga stelelor îmi cântă pe clape
Alergăm prin nesfârşirea de lumină,
Inima ta de inima mea e aproape
Lumea-i a noastră de iubire plină.

Îngeri cu aripi de argint
Ne duc spre catedrala iubirii,
Aşezată-n locul cel sfânt
Pe catafalcul nemuririi.

Îmi zâmbeşti cu gura o floare
Se aprind luminile din stele,
Cât eşti de încântătoare,
Cu şuviţele-ţi rebele!

În curgerea timpului, divină,
Păşim înainte sub bolta cerească,
Contopiţi mână în mână
Ne pierdem în fericirea noastră.

Drumul e lung, e nesfârşit,
Dar cine stă să-l măsoare?
Noi ne iubim. Spre infinit
Suntem fericiţi. E sărbătoare.

Mai 1967
*
AZI AM INTRAT ÎN CASA TA …

Azi am intrat în casa ta
Să-ţi aducem iar prinos,
Căci noi suntem întotdeauna,
Veşnici fraţi întru Hristos.

Îi mulţumim lui Dumnezeu,
Şi-avem în suflet bucuria,
Căci El, e cu noi mereu,
Dându-ne speranţa şi tăria.

Vom fi mereu în rugăciune,
Pentru a slăvi numele tău
Şi cu adâncă plecăciune,
Avem un solitar DUMNEZEU.

Te rog să fii Doamne cu mine,
Tu fiind ce este mai frumos,
Care-mi faci zilele senine,
Mie şi fraţilor întru Hristos.

Citesc în Sfinte Evanghelii,
Culegând mereu înţelepciune,
Dimineaţa şi în toiul serii,
Mă scufund profund în rugăciune.

La inaugurarea Bisericii Baptiste „Harul”
28 octombrie 2001

*
MEDITAŢIE …

Trupul meu e rupt din pământ
De care nu m-am dezlipit niciodată,
Din plante am cules ce e sfânt
Şi dragostea mereu curată.

Pământul m-a fabricat mai puternic,
Atunci când munceam din greu,
În credinţă am fost cucernic,
Fiindu-mi alături DUMNEZEU.

Prin pământ am căutat comori,
Pe care le-am adus la lumină,
Având satisfacţii, cuprins de fiori,
Când intram sau ieşeam din mină.

Nu m-am lăsat nicicând învins,
Chiar dacă nu mi-a fost uşor,
În jocul vieţii eu m-am prins,
Căci oricând viaţa o ador.

31 decembrie 2003
*
PRIMĂVARA …

Când iese frunza la răchită,
Cu verdele atât de crud
Şi e câmpia iarăşi înverzită,
Frumoasă ca un tânăr nud.

Îmi pun câmpul aşternut,
Căpătâi snop de strujeni
Şi mă văd la început,
Mic copil la Rădăşeni.

Îmi vreau cenuşa risipită,
Prin glodul satului natal,
Prin pâraie umplute de răchită,
Pe unde cânta cândva LICAN.

Aprilie 2003

*
VECHI AMINTIRI …

- În simplul concert de tălăngi
Al turmei de liniştite oi,
Vechi amintiri încă încerci,
Mergând prin colb şi prin noroi.
- Acolo în Paradisul satului pierdut,
Prin acel vechi cadru natural,
Unde nici nu ştiu când am crescut
La Ciofu, în Petia, satul meu natal.
- În cântecul de toacă se ascund
Şi plâns, şi cântec împreună
Acestea toate te străpung,
În suflet îţi produc furtună.
- În al clopotelor dangăt lung
E o arhivă-ntreagă de credinţă,
Că numeroase vieţi nu îţi ajung,
Să-ţi înţelegi a ta fiinţă.
- Al buciumului cântec de seară,
Ce îţi asigură somnul lin,
În scurta noapte de vară,
Din viaţa când eram copil.
- În drumul stelelor pe cer
Am mers călătorind agale,
Fără un ţel sau un reper
Prin nesfârşita, Lactee Cale.

Moldova Veche 2003

*
MI-A LIPSIT

Mi-a lipsit al mamei drag alint,
Încă de când am venit pe lume,
Mi-a lipsit şi dulcele cuvânt,
Care doar mama ţi-l va spune.

Mama mi-a fost stea călăuzitoare,
Chiar de acolo din locul SFÂNT,
Le-a sfătuit pe ursitoare,
Să mă apere pe acest pământ.

După mama n-am plâns niciodată,
Căci sufletul ei a fost cu mine,
În noaptea cea întunecată,
Dar şi în zilele extrem senine.

Despre ea voi scrie, nu voi fi tăcut,
Gândindu-mă la chipul ei blând,
Peste absolut orice greutăţi am trecut,
Cu ICOANA mamei în gând.

21 mai 2003

*

PAHARUL VIEŢII,

Dar iată anii au trecut,
Păru-i nins şi-i mai puţin
Ne amintim ce-a fost demult
Şi-n tinereţe revenim.

Luptându-te din val în val
Încă din anii tinereţii,
Vezi în cupa de cristal
Umplându-se paharul vieţii.

Vin din urmă ani trecuţi
Sar trepte mari spre înălţimi,
Sfioşi la început, ca şi recruţi,
Puţin câte puţin devin mulţimi.

Ajungând în vârf de piramide
Modelând un vârf ne precizat,
Întorcând apoi clepsidre
Cu un nisip nemăsurat.
*

SUNT ŞI EU …

Sunt şi eu un punct pribeag,
Ca multe alte câte sunt,
Purtând acelaşi steag,
Al vieţii pe pământ.

Când mă ascund sub cer,
Îmi trag plapumă de stele,
Cu Căi Lactee în eter,
Pierzându-mă prin ele.

Acest cearşaf nespus de incert,
Cum îl vedem în aparenţă,
Noi nu-l percepem concret,
În necuprinsa lui esenţă.

Cerul nesfârşit îmi e acoperiş,
Încărcat de stele sau de nori,
Iarba verde îmi ţine înveliş,
Asta, chiar de foarte multe ori.

Îmi caut sufletul departe,
În veşnica lui rătăcire,
Nu văd nimic ce mă desparte,
De neant şi fericire.

06 octombrie 2003
*
CÂND TE NAŞTI …

Când te naşti, primeşti în dar,
Odată cu suflul şi pământul
Nelipsit, Divinul Har,
Apoi mama-ţi dă cuvântul

Calci cu sfială pe pământ
Şi tălpile se înfioară,
Simţi în tine Duhul Sfânt,
Ce în suflet se coboară.

Dar oare ce-i mai sfânt?
Decât cuvântul mamei dulce
Şi al patriei pământ,
Pe care în suflet îl vei duce.

Încă merg cu lumea-n rând
Eforturi fac, mă străduiesc,
De greutăţi nici nu mă plâng,
N-am timp să îmbătrânesc.
*
SENIORE,
Distinsului profesor Claudiu VODĂ

N-am tulburat izvoare,
Căci nu le-am putut răpi
Susurul şi clipocitul
Să le fac muzică.
Am îndrăznit să visez
La zborul înaripatelor,
La libertatea lor,
Destul de efemeră.
Petale am sărutat,
Doar cu privirea,
Nereuşind să le iau
Culorile divine.
Armoniile au rămas,
La locul lor,
Şi totuşi au devenit
Curcubee instabile.
Cu toate acestea,
Zilnic mă topesc,
Turnându-mi continuu
În suflet elemente grele,
Pe care cu greu
Le stăpânesc,
Să nu devină
Distructive.

Mihai LEONTE
MOLDOVA - VECHE
*

*

Trecutul ca...prezent!

Când călătoreşti prin gânduri,
Te întorci la început,
Amintiri aşterni în rânduri,
Să nu uiţi ce ai făcut.

Azi când încă eşti în viaţă,
Ar vrea unii ca să mori,
Tu le mai arunci în faţă,
Cu buchetele de flori.

Pe mulţi nu îi bagi în seamă,
Pe acei ce îţi vor rău,
Nu le dai apă la moară,
Şi îţi vezi de drumul tău.

*

Trenul vieţii

Gânduri adormite-n gări,
Ce aşteaptă trenul vieţii,
Care merg în depărtări,
Ca şi ceaţa dimineţii.

Gânduri jucăuşe, de copil,
Fără grijile curente,
Care merg tiptil-tiptil,
Înspre culmi efervescente.

Gânduri mari, adolescente,
Care se înneacă-n visuri,
Dar în cazuri mai concrete,
Sunt pierdute în abisuri.

Gânduri triste, grijulii,
Pentru clipele prezente,
Ai plecat, ai să revii?
Fraze simple, recurente.

*

Alb

Presăraţi alb mult,
Preluat din prezent
Amintiri din trecut.

Culegeţi alb imaculat
Trimiteţi albul curat
Priviţi alb neîncetat.

Puneţi alb
În tot ce aveţi,
Albul e fericire
Albul e nemurire.

Albul din flori,
Albul din ninsori,
Albul din nuferi
Să nu te superi

Plecăm în alb înalt
Pe tărâmul celalalt.

*
AŞTEPT

Aştept să vină zorile,
Să văd cerul limpede senin,
Să-ţi ofer toate florile,
Să ştim mereu că ne iubim.

Mă voi pierde în amurg,
Să revăd cerul înstelat,
Să aud buciumul prelung,
Să stau cu tine îmbrăţişat.

Te înconjur toata în privire,
Îţi trimit gânduri curate,
Îţi dăruiesc a mea iubire,
Dar tu eşti aşa departe!

*

BIDIVIUL TIMP...

Încalec pe bidiviul timp,
Căci el sigur merge înainte,
Nu-mi cere nimic în schimb,
Nici măcar să fiu cuminte.

L-am potcovit pe bidiviu,
Cu mult frumoase amintiri,
Pe care le păstrez, le ştiu,
Ale vechilor şi noilor iubiri.

Cu bidiviul am trecut furtuni,
Şi totuşi am mers mai departe,
Toate mi s-au părut minuni,
Înscrise în a vieţii carte.

*

SFIDARE !

Sfidând arcul peste timp,
Ignorând marea distanţă,
Îmi iau gândul şi mă plimb,
Lângă tine în vacanţă.

Sar peste lanţul de munţi,
Cu gândul să ajung la tine,
Liniştită şi tăcută mă asculţi,
Trăind clipele sublime.

Aş vrea să fiu acea iubire,
Din care noi ne-am zămislit,
Să încrustăm marea fericire,
Pe care iată ne-a unit.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
---
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/